Tag Archives: elena vladareanu

Gala Sofia Nădejde – premii ediția I

Poster Premiile Sofia Nadejde-bun

PREMIILE SOFIA NĂDEJDE PENTRU LITERATURĂ SCRISĂ DE FEMEI,  EDIȚIA I – PREMII

Cărțile Beatitudine (eseu politic) de Cosmina Moroșan, Nemira, 2017, Fontana di Trevi de Gabriela Adameșteanu, Polirom, 2018, KOMMOS. Procesiune pentru histerectomie de Iuliana Lungu, frACTalia, 2018 și Un cal într-o mare de lebede de Raluca Nagy, Nemira, 2018 au fost desesemnate câștigătoare la prima ediție a Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei. Cele patru categorii au fost, în ordine, Poezie, Proză, Debut Poezie, respectiv Debut Proză.

Poster Premiile Sofia Nadejde-bunPremiile au fost decise de un juriul din care au făcut parte Grațiela Benga, Cosmin Ciotloș, Mihai Iovănel, Andreea Mironescu și Adriana Stan și au fost oferite în cadrul unei Gale organizate luni seara, pe 10 decembrie, la Rezidența BRD Scena9 din București.

În cadrul aceleiași Gale, a fost decernat un Premiu Special pentru Inovație și Contribuții Deosebite aduse Literaturii scriitoarei Adriana Bittel.

Născută în 1946, în București, Adriana Bittel, a absolvit în 1970 Facultatea de Litere a Universității București. Din 1972 până în 2010 a lucrat în redacția România literară. De peste 20 de ani publică regulat recenzii în săptămânalul Formula AS. A debutat cu volumul de proză scurtă Lucruri dintr-un pod albastru (1980). Alte volume publicate: Somnul după naștere (1984), Iulia în iulie (1986), Fototeca. Temă cu variațiuni (1989), Întâlnire la Paris. Unsprezece povestiri (2001), Cum încărunțește o blondă. Povestiri din secolul trecut (2006), ultimele două volume reunite într-o ediție din 2015 de la Humanitas.

Adriana Bittel: ”Când sunt întrebată ce profesie am, mi se pare o impostură să spun că sunt scriitoare. Spun că sunt redactor, fiindcă asta e meseria în care am muncit și în care îmi recunosc o competență mulțumitoare. De scris proză și recenzii la cărți pe care oricum le-aș fi citit am scris de plăcere”.

Cosmin Ciotloș, critic literar, membru al juriului: ”Debutând târziu, deodată cu valul optzecist, și având, aproape nativ, oroare de luminile rampei, Adriana Bittel nu s-a bucurat de recunoașterea pe care-au avut-o, în epocă, Gabriela Adameșteanu sau Dana Dumitriu. Totuși, împreună cu acestea două, ea fixează un etalon al prozei românești postbelice, în versantul ei feminin. Nu numai prin romanul Fototeca (1989), ale cărui aluzii politice s-au efasat între timp, dar care rezistă și azi, la relectură, ci și prin proza scurtă, excelentă, din volume ca Lucruri într-un pod albastru (1980), Somnul după naștere (1984) sau Iulia în iulie (1986). S-a observat, în acestea, un parfum cehovian infinitezimal de atent la nuanțele destinului feminin. Ceva, mult, din sensibilitatea discretă a autoarei înseși se topește aici, sporind efectul de autenticitate și oferind estetismului un pandant realist”.

 

 

Gala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei – ediția I este un proiect al Asociației Art No More.

Co-finanțator: Fundația9

Parteneri: Rezidența BRD Scena9, Goethe Institut, Black Button Books, Colegiul Național George Coșbuc, Colegiul Național Sf. Sava, Colegiul Național I.L. Caragiale, Zarea, Dora Bloom, Cofetăria Claus, Kfea.ro.

Parteneri media: Radio România Cultural, DLITE, PEN România, Scena9, crevice.ro, elenaborras.com.

Published: January 3, 2019 | Comments: 0

Nominalizări – Premiile Sofia Nădejde

PREMIILE SOFIA NĂDEJDE PENTRU LITERATURĂ SCRISĂ DE FEMEI,

EDIȚIA I – NOMINALIZĂRI

Juriul, din care fac parte Grațiela Benga, Cosmin Ciotloș, Mihai Iovănel, Andreea Mironescu și Adriana Stan, a desemnat cărțile nominalizate la cele patru categorii pentru prima ediție a Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei.

Astfel, la categoria Poezie au fost nominalizate următoarele titluri:

foloase necuvenite de Teodora Coman, Casa de Editură Max Blecher 2017

Borderline de Ana Dragu, Charmides, 2017

cele mai mici proze de Doina Ioanid, Nemira, 2017

Beatitudine (eseu politic) de Cosmina Moroșan, Nemira, 2017

Charles Dickens de Olga Ștefan, frACTalia, 2017.

La categoria Proză au intrat pe lista scurtă următoarele titluri:

Fontana di Trevi de Gabriela Adameșteanu, Polirom, 2018

Pelinul negru de Ioana Nicolaie, Humanitas, 2017

Supa de la miezul nopții de Marta Petreu, Polirom, 2017

O formă de viață necunocută de Andreea Răsuceanu, Humanitas, 2018

Grădina de sticlă de Tatiana Țâbuleac, Cartier, 2018.

La categoria Debut-Poezie, juriul a nominalizat următoarele cărți:

blister de Gabriela Feceoru, Cartea Românească, 2017

KOMMO. Procesiune pentru histerectomie de Iuliana Lungu, frACTalia, 2018

teritorii de Cristina Stancu, Tracus Arte, 2017.

La categoria Debut-Proză, au fost nominalizate cărțile:

Câinele de bronz de Emanuela Iurkin, Cartier, 2018

Un cal într-o mare de lebede de Raluca Nagy, Nemira, 2018

În spatele blocului de Mara Wagner, Nemira, 2017.

Juriul a ales din cărți publicate în 2017 și 2018, urmând ca volumele apărute începând de la Târgul de Carte Gaudeamus până la finalul anului să intre în competiție pentru ediția următoare a Galei. Enumerarea titlurilor nominalizate este făcută alfabetic, premiile urmând a fi decise în cursul zilei de 10 decembrie pentru a fi decernate în cadrul Galei care se va desfășura în aceeași zi, începând cu ora 19.00, la Rezidența Scena9 din București.

Tot în cadrul Galei va fi decernat un Premiu Special pentru Inovație și Contribuții Deosebite Aduse Literaturii. Anul acesta, membrii juriul și echipa organizatoare au decis ca acest premiu să-i fie decernat prozatoarei Adriana Bittel.

Cosmin Ciotloș, critic literar, membru al juriului: ”Debutând târziu, deodată cu valul optzecist, și având, aproape nativ, oroare de luminile rampei, Adriana Bittel nu s-a bucurat de recunoașterea pe care-au avut-o, în epocă, Gabriela Adameșteanu sau Dana Dumitriu. Totuși, împreună cu acestea două, ea fixează un etalon al prozei românești postbelice, în versantul ei feminin. Nu numai prin romanul Fototeca (1989), ale cărui aluzii politice s-au efasat între timp, dar care rezistă și azi, la relectură, ci și prin proza scurtă, excelentă, din volume ca Lucruri într-un pod albastru (1980), Somnul după naștere (1984) sau Iulia în iulie (1986). S-a observat, în acestea, un parfum cehovian infinitezimal de atent la nuanțele destinului feminin. Ceva, mult, din sensibilitatea discretă a autoarei înseși se topește aici, sporind efectul de autenticitate și oferind estetismului un pandant realist”.

 

###logo final_premiile Sofia NadejdeGala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei – ediția I este un proiect al Asociației Art No More.

Co-finanțator: Fundația9

Parteneri: Rezidența BRD Scena9, Goethe Institut, Black Button Books, Colegiul Național George Coșbuc, Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Național Sf. Sava, Zarea, Dora Bloom, Cofetăria Claus, Kfea.ro.

Parteneri media: Radio România Cultural, DLITE, PEN România, Scena9, crevice.ro, elenaborras.com.

Published: January 3, 2019 | Comments: 0

PREMIILE SOFIA NĂDEJDE PENTRU LITERATURĂ SCRISĂ DE FEMEI – EDIȚIA I

###logo final_premiile Sofia Nadejde*Asociația Art No More inițiază Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei

*Gala va avea loc pe 10 decembrie, la Rezidența BRD Scena9. Această primă ediție este co-finanțată de Fundația9.

*Juriul primei ediții este alcătuit din criticii literari Adriana Stan, Andreea Mironescu, Cosmin Ciotloș, Grațiela Benga și Mihai Iovănel

Asociația Art No More organizează prima ediție a Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei. Acestea vor fi decernate în cadrul unei gale care va avea loc pe 10 decembrie, începând cu ora 19.00, la Rezidența Scena9 din București.

Un juriu format din Adriana Stan, Andreea Mironescu, Cosmin Ciotloș, Grațiela Benga și Mihai Iovănel va alege din titlurile publicate în 2017 și 2018, cu precizarea că acele cărți publicate pe final de an 2018 vor fi luate în calcul la ediția din 2019 a Galei. Ceremonia de decernare a premiilor va fi urmată de un dj set realizat de Maria Balabaș.

Categoriile pentru care se vor acorda premii sunt următoarele: Poezie, Proză, Debut Poezie, Debut Proză. Totodată, în cadrul Galei, va fi decernat un Premiul Special pentru Inovație și Contribuții Deosebite Aduse Literaturii. Nominalizările și Premiul Special vor fi anunțate până pe 1 decembrie.

Numele ales pentru această Gală a Premiilor pentru Literatură Scrisă de Femei este un semn de apreciere adus în an centenar unei figuri importante a culturii române, Sofia Nădejde. Un nume care, din păcate, este aproape necunoscut, și nu doar în rândul elevilor și al elevelor, pentru care ar putea fi un model fascinant, dar și în rândul lumii artistice și culturale. Sofia Nădeje a fost prima femeie din România căreia i-a fost permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române. Alegerea acestui nume este totodată și un statement: la fel cum personalitatea Sofiei Nădejde merită și trebuie descoperită, la fel și literatura scrisă de femei și contribuția scriitoarelor la dezvoltarea literaturii române merită să fie descoperite și valorizate.

 

Elena Vlădăreanu, scriitoare, inițiatoarea Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei: ”Ideea de a face un microfestival de literatură o am de mult, de peste zece ani. Nu a fost să fie până acum. Faptul că am pornit de la această idee și am ajuns la o zi dedicată literaturii scrise de femei, în care să avem și întâlniri cu eleve și elevi, cu profesoare și cu profesori, în care să fie și lecturi, ca la un microfestival, și în care, mai ales, să recompensăm valoarea, este explicabil prin contextul vieții literare din ultimii doi ani, în care raporturile dintre scriitori și scriitoare au părut mai dezechilibrate ca oricând. E adevărat, poate premiile nici nu contează atât de mult, nu premiile fac o literatură bună, premiile țin de tot felul de dinamici, mai mult sau mai puțin comprehensibile pentru cineva din exteriorul vieții literare. Dar, cum este prima inițiativă de acest gen din spațiul cultural românesc, am toată speranța că astfel vor ajunge sub reflectoare niște cărți fabuloase, o literatură grozavă, care nu poartă neapărat girul unor edituri mari, și care astfel să poată fi descoperite și apreciate. Cred și că, simbolic, nu este un moment mai bun decât acest an pentru a vorbi despre diferență, despre acceptarea diferenței, despre valorizarea diferenței. A fi uniți înseamnă a fi împreună în unicitatea noastră, a învăța să trăim împreună și a ne valoriza reciproc. A fi uniți nu înseamnă să fim identici, nici măcar asemănători, nici din punct de vedere cultural, social, politic, nici artistic. Este revoltător că în tot acest an s-a vorbit atât de puțin despre importanța femeilor românce în științe și în arte de-a lungul acestui secol împreună.

Gala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei este o inițiativă sută la sută independentă și nu ar fi fost posibilă fără implicarea și energia unor oameni, fără sugestiile altora, fără reacțiile pozitive sau, dimpotrivă, negative ale altora. Totodată, nu ar fi fost posibilă fără implicarea partenerilor noștri de la Fundația9, care sprijină financiar această ediție-pilot a Galei”.

Sigla, diplomele și trofeele au fost realizate de artista vizuală Liliana Basarab.

Aranjamentele florale inspirate de personalitatea Sofiei Nădejde sunt realizate de Dora Bloom.

 

Gala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei – ediția I este un proiect al Asociației Art No More.

Co-finanțator: Fundația9

Parteneri: Rezidența BRD Scena9, Goethe Institut, Black Button Books, Colegiul Național George Coșbuc, Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Național Sf. Sava, Zarea, Dora Bloom, Cofetăria Claus, Kfea.ro.

Parteneri media: Radio România Cultural, DLITE, PEN România, Scena9, crevice.ro, elenaborras.com.

Published: January 3, 2019 | Comments: 0

Un spectacol pentru copiii între 7 și 10 ani despre empatie și agresivitate

DSC08360*15 septembrie, de la 11.00 și de la 18.00, 16 septembrie de la ora 11.00, Centrul de Teatru Educațional Replika (Lânăriei 93). Intrarea liberă, numai pe bază de rezervare. Spectacol nerecomandat sub 7 ani.

*Un spectacol interactiv creat de Elena Vlădăreanu și Robert Bălan sub umbrela Asociației Art No More.

După În numele Tatălui, cu premiera în primăvară, și Terapii în desfășurare. Vă rugăm nu deranjați!, cu premiera la începutul verii, echipa Art No More revine de data aceasta cu o propunere performativă pentru copii între 7 și 10 ani.

Tudor este un băiețel de nouă ani care, în urma unui meci de fotbal, ajunge ținta agresivității și ironiilor colegilor săi. Tribul lui Tudor este așadar despre empatie și emoții (negative și pozitive), despre limitele relațiilor între copii. Întotdeauna într-un grup de copii vor fi neînțelegeri, copiii se vor certa, lovi, împinge, tachina, fără să fie tot timpul vorba despre bullying. Tribul lui Tudor aduce în fața copiilor din public diverse astfel de situații în așa fel încât ei singuri vor putea înțelege de la ce punct încolo glumele și ironiile pot deveni periculoase, când trebuie să se opreasă pentru a nu-l răni pe celălalt.

Aparent, e cel mai simplu spectacol pe care l-am făcut vreodată. O poveste simplă și doi actori care vorbesc cu copiii. Și cu adulții. De fapt, e cel mai complicat proces prin care am trecut în crearea unui spectacol. Am avut vreo opt variante de text, discuții cu psihologi, tot felul de întrebări despre posibilitatea de a răni sentimentele spectatorilor, probleme legate de tipul de interactivitate folosită, testarea spectacolului pe proprii copii. Și se pare că publicul (țintă) nu numai că s-a distrat, dar a și integrat mesajul” (Robert Bălan)

Întotdeauna mi se pare teribil de dificil să scriu pentru copii. O să auziți atât de frecvent această observație din partea scriitorilor, încât a devenit un clișeu. Dar chiar este dificil. Mi-e teamă să nu-i zăpăcesc pe copii, să nu fie complicat, să nu-i jignesc, dar nici nu țin foarte mult să-i menajez. Am încercat și aici să pornim de la un subiect pe care copiii nu prea-l discută cu familiile, nici măcar educatorii nu sunt informați de fiecare dată. Motivele pentru care copiii nu vorbesc despre agresivitate sunt multe, printre care teama de a nu-i da apă la moară agresorului, teama de a nu fi tratat el însuși cu neseriozitate din partea adulților. Deci am pornit tot de la ceva ce ține de micul nostru univers intim, dar care, prin forța lucrurilor, ne privește pe toți. Și da, Tribul lui Tudor este și puțin manipulator. Faptul că am văzut cum copiii râd până la un punct și că din clipa aia zâmbetul le dispare mă face să cred că înțeleg ceea ce este de înțeles”. (Elena Vlădăreanu)

Tribul lui Tudor face parte, alături de În numele Tatălui și Terapii în desfășurare. Vă rugăm, nu deranjați! din proiectul Teatru intim al Asociației Art No More.

afis trib

Tribul lui Tudor

Text: Elena Vlădăreanu

Cu: Alex Fifea, Carmen Florescu

Scenografie: Liliana Basarab

Regie: Robert Bălan

Producător: Asociația Art No More              

Parteneri: Centrul de Teatru Educațional Replika, Casa de Pariuri Literare

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Finanțator: UNITER

„Teatru intim” este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Published: January 3, 2019 | Comments: 0

Un spectacol de teatru documentar despre modul în care mediul religios interferează cu viața intimă, profesională și socială

in numele tatalui

in numele tatalui3, 4 și 5 mai, începând cu ora 19.00, la Tranzit.ro (str. Gazelei 44, București – zona Rond Coșbuc). Intrare liberă, doar pe bază de rezervare. Spectacol nerecomandat celor sub 16 ani.

Un spectacol de teatru documentar independent, creat de regizorul Robert Bălan și scriitoarea Elena Vlădăreanu, sub umbrela Asociației Art No More.

După Identic natural, Asociația Art No More revine în primăvara aceasta cu un nou spectacol de teatru documentar. Este vorba despre În numele Tatălui, un spectacol despre oameni și istorii personale, despre modul în care mediul religios interferează cu viața intimă, profesională și socială, despre schimbări, acceptări și suferință, despre formare și „zestre culturală”.

Cele trei reprezentații sunt programate să aibă loc în datele de 3, 4 și 5 mai, începând cu ora 19.00, la la Tranzit.ro (str. Gazelei 44, București – zona Rond Coșbuc). Intrare liberă, doar pe bază de rezervare, spectacolul nefiind recomandat celor sub 16 ani.

În numele Tatălui este un proiect de teatru documentar şi se bazează pe o cercetare derulată pe parcursul a aproape patru ani.

Fie că îți iei libertatea de a refuza o religie, fie, dimpotrivă, ești practicant, la un moment dat se va vorbi și decide în numele tău, va trebui să dai socoteală. A vorbi despre religie și identitate religioasă într-un moment în care a fi religios echivalează cu a susține public o agendă politică cel puțin controversată este un act de curaj. A împacheta confesiunile și opiniile și amintirile unei vieți religioase intense și active, cu bune și cu rele, într-un spectacol de teatru este atât un prilej de asumare a religiei ca dimensiune esențială a vieții private, cât și un start al dialogului.

În această perioadă în care toată lumea urăște pe toată lumea, în care intoleranța pare să fie sentimentul care ne domină atât în planul vieții private, cât și în zona social-politică, eu am simțit nevoia unui spectacol în care să pun dialogul pe primul plan”, a declarant regizorul Robert Bălan.

Întotdeauna am fost uimită de capacitatea artei de a se întoarce le tine într-un mod neaşteptat, miraculos aproape. În urmă cu deja vreo patru ani, am primit un mesaj de la o fată care-mi citise europa. Zece cântece funerare, cartea mea din 2005, şi, aşa cum nimeni nu o făcuse până atunci, a rezonat cu anumite referinţe la o moştenire spirituală de care eu nici măcar nu mai eram conştientă. Scrisoarea ei era foarte personală, flatant de personală de la cineva care nu te cunoaşte decât din cărţi. M-a obligat cumva să intru în acest joc al confesiunii, creând o naraţiune special pentru ea. Dar din neatenţie am pierdut tot acel dialog al poveştilor noastre şi asta m-a ambiţionat să o iau de la zero. Aşadar aici o să descoperiţi poveşti personale, foarte personale, despre ceva despre care nu se vorbeşte aproape niciodată pe bune”, a mărturisit scriitoarea Elena Vlădăreanu.

În numele Tatălui
Documentare și text: Elena Vlădăreanu

Cu: Virgil Aioanei, Carmen Florescu, Ozana Oancea

Scenografia: Elisabeta Gëdo

PR: Oana Boca Stănescu

Regia: Robert Bălan

Producător: Asociația Art No More

Parteneri: Tranzit.ro, Casa de pariuri literare

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

3, 4, 5 mai, ora 19.00, la Tranzit.ro (Str. Gazelei Nr. 44, BucureștiIntrare liberă doar pe bază de rezervare. Spectacol nerecomandat sub 16 ani.

Pentru fiecare reprezentație sunt disponibile 30 de locuri. Organizatorii nu garantează accesul celor fără rezervare.

În numele Tatălui face parte din proiectul de cercetare „Teatru intim”, inițiat de Robert Bălan și Elena Vlădăreanu prin Asociația Art No More. În 2018, în cadrul acestui demers, vor fi realizate trei spectacole, iar acesta este primul dintre ele. Proiectul „teatru intim” dorește să propună o formă de experienţe performative pentru un public restrâns în spaţii neaşteptate.


Teatru intim este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Published: April 26, 2018 | Comments: 0

Lectură la liceu

elena vladareanu svetlana carstean

Întânire cu scriitoarele Elena Vlădăreanu și Svetlana Cârstean elena vladareanu svetlana carstean

Lectură din

bani. muncă. timp liber       și                Trado

 

Moderatoare: prof. Dana Nicolau

20 aprilie 2018, ora 12.30

Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu” Medgidia

Organizatori: Editura Nemira, Asociația Art No More,  Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu”

Published: April 19, 2018 | Comments: 0

Trei seri IDENTIC NATURALe pentru publicul tânăr

  • Sâmbătă (4.XI), duminică (5.XI) și luni (6.XI), de la ora 19.00, laART HUB Carol 61 (B-dul Carol nr. 61)
  • Un spectacol de teatru independent creat de regizorul Robert Bălan și de scriitoarea Elena Vlădăreanu, sub umbrela Asociației Art No More

Identic Natural 1_foto_ana catrinaÎncepând de la finalul acestei săptămâni, pe 4, 5 și 6 noiembrie, spectacolul de teatru independent IDENTIC NATURAL se reia. Pentru aceste reprezentații, organizatorii și-au propus să atragă în public tineri liceeni: în momentul actual, tema „alimentaţiei sănătoase” se discută intens în programa de dirigenţie la multe școli din țară, există numeroşi elevi care caută informații despre subiect.

 

Spectacolul IDENTIC NATURAL îşi propune să le ofere acestora un mod plăcut de a afla informaţii despre acest subiect, mai ales că spectacolul nu abordează tema dintr-o perspectivă didactică, nu este o lecție despre alimentație sănătoasă, ci un spectacol cu mult umor despre dificultatea de a alege, despre nostalgia legată de mâncare, despre disputele create în relațiile părinți-copii.

 

Primele trei reprezentații ale spectacolului au avut loc la finalul lui septembrie, bucurându-se de interesul multor spectatori. Acest al doilea calup de reprezentări are loc în același spațiu: la ART HUB Carol 61 (B-dul Carol nr. 61, et. 4, fosta Piață Latină), în fiecare seară, de la ora 19.00. Acesul la spectacolele, de pe 4, 5 și 6 noiembrie este liber și se face pe bază de rezervare la adresa:  https://www.eventbrite.com/o/asociatia-art-no-more-15411284085

 

 

Cei care semnează textul spectacolului sunt regizorul Robert Bălan și scriitoarea Elena Vlădăreanu, IDENTIC NATURAL fiind un proiect finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.

 

IDENTIC NATURAL

Cu: Alex Fifea, Lala Mișosniky

Text și documentare: Elena Vlădăreanu, Robert Bălan

Scenografie și vizual: Nona Șerbănescu

Regia: Robert Bălan

Producător: Asociația Art No More

Cu sprijinul ART HUB Carol 61

Parteneri: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Asociația MetruCub – resurse pentru cultură.

 

FB event: https://www.facebook.com/events/124135078306007/

 

www.facebook.com/identicnatural/

Published: October 30, 2017 | Comments: 0

Premiera “Identic natural”

varianta-finala-web

IDENTIC NATURAL – spectacol de teatru independent

despre una dintre cele mai disputate teme contemporane: ce mâncăm

 

  • Sâmbătă, 30 septembrie, începând cu ora 19.30, și duminică, 1 octombrie, de la orele 17.00 și 19.30, la ART HUB Carol 61 (B-dul Carol nr. 61)
  • Un spectacol de teatru independent creat de regizorul Robert Bălan și scriitoarea Elena Vlădăreanu, sub umbrela Asociației Art No More
  • Am început să scriu atunci când mâncarea a devenit prea importantă, când calitățile hranei au ajuns să fie supralicitate, iar când eu, personal, duc dorul mâncării care alină, fiind suprasaturată de mâncarea «de uzură», zilnică, obositoare, sățioasă, disputată, dar atât de necesară.”(Elena Vlădăreanu)

 

varianta-finala-webDupă HABEMUS BEBE, Asociația Art No More revine în toamna aceasta cu un nou spectacol de teatru. Este vorba despre IDENTIC NATURAL, proiect teatral care exploatează una dintre cele mai discutate teme contemporane: ce mâncăm. Un spectacol despre lipsa de informare în domeniul alimentației, despre dificultatea de a alege dintre sute de produse de același tip și dificultatea de a discerne între miile de păreri contradictorii.

 

Primele trei reprezentații sunt programate să aibă loc în acest weekend: sâmbătă, 30 septembrie, începând cu ora 19.30, și duminică, 1 octombrie, de la orele 17.00 și 19.30, la ART HUB Carol 61 (B-dul Carol nr. 61, et. 4, fosta Piață Latină / acesul la spectacol este liber și se face pe bază de rezervare)

 

Cei care semnează textul spectacolului sunt regizorul Robert Bălan și scriitoarea Elena Vlădăreanu.

„Întotdeauna mi-am dorit să scriu ceva despre mâncare. Mi-am dorit să scriu atunci când nu mă preocupa deloc mâncarea (doar să evit anumite lucruri, general acceptate ca «nesănătoase»), dar am început să scriu atunci când mâncarea a devenit prea importantă, când calitățile hranei au ajuns să fie supralicitate, iar când eu, personal, duc dorul mâncării care alină, fiind suprasaturată de mâncarea «de uzură», zilnică, obositoare, sățioasă, disputată, dar atât de necesară. De aceea sunt aici și multă nostalgie, (pe alocuri) dezaprobare, încercări de înțelegere, multe întrebări.” (Elena Vlădăreanu)

 

„La  un moment dat am fost plecați în vacanță cu bunicul de 80 de ani. Noi îi cumpăram fresh de portocale, el pusese ochii pe o sticlă de trei litri cu un suc roz. Noi îi cumpăram pâine neagră, pâine de secară, integrală. Că toată lumea știe că sunt mai bune, nu? Într-o zi ne-a întrebat de ce nu se găsește pâine acolo unde ne aflam. Pentru el Pâinea era numai cea albă. Pâinea neagră era gustul războiului, ceva ce mănânci doar dacă nu ai încotro. Atunci și, mai ales acum, când am dat peste zeci de adevăruri care se bat cap, când zeci de specialiști știu ce e mai bine, m-am întrebat și mă întreb: până la urmă ce e normal, natural?” (Robert Bălan)

 

Când preocuparea față de conținutul farfuriei devine mai importantă decât empatia, când nutriționiștii știu exact cât, ce, cum, când și de unde să mâncăm, când orice alegere ai face e, într-un fel, greșită, ce-ți rămâne în farfurie? – spectacolul IDENTIC NATURAL își propune să pună întrebări, nu să ofere soluții, să dea startul unei dezbateri despre alimentație, un dialog întemeiat mai mult pe argumente, date concrete și reale, păreri și nevoi ale oamenilor și mai puțin pe zvonuri și publicitate înșelătoare.

Spectacolul IDENTIC NATURAL este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.

 

IDENTIC NATURAL

Cu: Alex Fifea, Lala Mișosniky

Text și documentare: Elena Vlădăreanu, Robert Bălan

PR și publicitate: Oana Boca Stănescu

Scenografie și vizual: Nona Șerbănescu

Regia: Robert Bălan

Producător: Asociația Art No More

Cu sprijinul ART HUB Carol 61

Parteneri: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Asociația MetruCub – resurse pentru cultură.

Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria  Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.

Published: October 15, 2017 | Comments: 0

Non Stress Test – lansare de carte și dezbatere

“Mai există viaţă după naşterea unui copil? Mai poate femeia să fie artistă după ce a devenit mamă? Cum va arăta viaţa ei, va reuşi să împace şi capra şi varza sau se va transforma într-o acritură şi într-o frustrată? Întrebările astea nu mi-au dat pace după naşterea primului copil şi au revenit acum, după naşterea celui de-al doilea, parcă mai insistente şi mai presante. Dacă în urmă cu cinci ani reuşisem, cu greu, să-mi creez o rutină, acum mă declar depăşită de situaţie. Şi pentru că sunt în căutare de soluţii, idei, susţinere, pentru că ştiu că nu sunt singura, vă invit la o discuţie despre viaţa de după”. (Elena Vlădăreanu)

Duminică, 15 ianuarie 2017, la ora 18.00, la Macaz Bar Teatru Coop (Calea Moșilor 106), vă invităm la lansarea celui mai recent volum de poezie al Elenei Vlădăreanu, Non Stress Test, apărut la Editura Casa de Pariuri Literare.
Mihaela Michailov va modera o discuție cu tema artă și maternitate la care vor participa mai multe artiste mame.

coperta_non-stress”…ultimul lucru care s-ar putea spune despre Non Stress Test e că ar fi dulceag și convențional. De la primul text, o listă rece de obiecte și de personaje asociate unei nașteri , din metafizica maternității rămâne prea puțin. Noua mamă se gândește ambiguu la sex și se teme de corpul ei deformat, de faptul că ar putea fi socotită respingătoare. Sentimentele sunt instabile, mânate dintr-o parte în alta. Realitatea e ca un ghimpe care sparge toate baloanele colorate. Rămân doar anxietățile, rutinele, timpul dereglat, clișeele sociale, obiectele și câteva cuvinte pe care mama le (re)învață odată cu copilul. Plus mirosul închis pe care-l exală hainele ei când iese să cumpere ceva.” (Mihai Iovănel, în Scena 9)

O variantă a textului Non Stress Test a stat la baza spectacolului Habemus bebe, realizat în 2014 de Robert Bălan cu Dana Voicu, Carmen Florescu și Lala Mișosniky.

La lansarea de duminică, cartea poate fi achiziționată la un preț special: 10 lei.

Published: January 15, 2017 | Comments: 0

Habemus bebe. Spectacol de teatru în expoziția EGAL. Artă și feminism în România modernă

mnar

Sâmbătă, 19 martie 2016, ora 16.00, Muzeul Național de Artă al României vă invită să participați la spectacolul de teatru Habemus bebe în regia lui Robert Bălan, scris de o mamă (Elena Vlădăreanu) şi interpretat de trei actriţe (Dana Voicu, Carmen Florescu, Lala Mişosniky) care sunt, la rîndul lor, mame. Performance-ul vorbește despre experienţa maternităţii, despre condiţia femeii-artist, despre confuzie şi crize, despre identitate şi panică, despre limite, corp şi nutriţie.

Evenimentul va avea loc în cadrul expoziției Egal. Artă și feminism în România modernă, deschisă la sediul MNAR, la parterul Galeriei Naționale. Accesul se face pe baza unei rezervări prealabile prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19. Intrarea este liberă. Număr maxim de locuri: 90. Vă rugăm să vă prezentați cu cel puțin 15 minute înainte de începerea spectacolului!

 

Habemus bebe este un spectacol despre confuzie. Despre fragilitate. Despre emoţii. Despre frumuseţe. Despre femei puternice. Despre mame. Elena Vlădăreanu

„Mult timp după ce am născut nu m-am mai gândit la literatură, deşi ea era undeva acolo. Când rămâneam pentru câteva minute singură încercam să verbalizez ceea ce mi se întâmpla, dar curând mi-am dat seama că este imposibil. Nici un cuvânt, nici un singur cuvânt nu poate descrie ce se întâmpla cu mine atunci când îmi ţineam fetiţa în braţe. Sau când stătea la sân. Sau când o priveam minute în şir în timp ce dormea. Sau când îi ţineam tălpile lipite de obrajii mei. Ce a ajuns în cuvinte sunt eu. Cu schimbări, cu frustrări, cu ezitări, confuză, neîncrezătoare, apucată, panicată, nedormită, cu burtă, instinctuală, citind tot mai multe despre nutriţie şi creşterea copilului şi punându-mi tot mai multe întrebări – de fapt, variante la „oare fac bine ce fac?”. Aşa a apărut Habemus bebe.” Elena Vlădăreanu

***

mnarExpoziția Egal. Artă și feminism în România modernă propune o lectură nouă şi complexă a artei feminine. Expoziţia reuneşte piese semnate de 21 de artiste, printre care Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea Steurer, Irina Codreanu,  Miliţa Petraşcu, Merica Râmniceanu, Magdalena Rădulescu etc. Invitând la abandonarea oricăror prejudecăţi, demersul expoziţional este o incursiune spectaculoasă şi revelatoare în universul necunoscut al unor creatoare al căror parcurs artistic este strâns legat de mişcarea feministă.

  • Trailer http://youtu.be/OAW4IC9KL7E
  • Un proiect ART NO MORE cu sprijinul WASP – Working Art Space and Production. Proiect finanţat parţial prin plaforma de crowdfunding We Are Here

Mulțumiri speciale Centrului Național al Dansului București pentru sprijinul tehnic!

Published: March 15, 2016 | Comments: 0

Videos, Slideshows and Podcasts by Cincopa Wordpress Plugin